|
|
Traieste prezentul cunoscand trecutul IV
Ripensia Timisoara a fost infiintata la finele lunii
octombrie a anului 1928. "Ripi", dupa cum era alintata de suporteri, are meritul de a fi primul
club profesionist de fotbal din tara noastra. Acest statut a facut imposibila participarea la
competitiile interne, in contextul in care toate formatiile de club romanesti erau alcatuite
exclusiv din jucatori amatori. Anul 1931 a fost primul in care timisorenii au activat in
competitiile interne. Ascensiunea Ripensiei a fost posibila datorita lotului de jucatori care
cuprindea pe cunoscutii Czinczev, Dobay, Schwartz si Lakatos.
Chiar in primul sezon desfasurat in sistem divizionar, Ripensia Timisoara cucereste titlul de campioana a tarii (5-3 impotriva ocupantei locului I a seriei a doua, Universitatea Cluj). In sezonul 1933-1934 Ripensia ajunge in finala dar este invinsa de Venus (scor general 8-5 pentru bucuresteni). Timisorenii vor triumfa insa in Cupa Romaniei, competitie aflata atunci la prima editie, dispunand in finala de clujenii de la Universitatea, scor 5-0.
Din anul 1934, divizia A s-a organizat intr-o singura serie. In editia 1934-1935 "Ripi" a cucerit titlul de campioana dar a fost invinsa in finala Cupei Romaniei de C.F.R. Bucuresti (viitorul Rapid) cu scorul de 6-5. In sezonul care a urmat Ripensia a realizat event-ul cupa-campionat (5-1 cu Unirea Tricolor Bucuresti, in finala Cupei), devenind astfel prima echipa romaneasca cce a realizat aceasta performanta. In campionatul 1936-1937 echipa banateana a fost infranta pe ambele fronturi, obtinand locul III in campionat si pierzand cu 1-5 in finala de Cupa contra feroviarilor Bucuresteni de la Rapid.
Ultima performanta notabila a celor de la Ripensia Timisoara a reprezentat-o cucerirea titlului de campioni la finele editiei 1937-1938. Cea din urma aparitie a Ripensiei in divizia A a fost cea din sezonul 1940-1941, ultimul inainte de razboi. Dupa reluarea campionatului, echipa a activat doar in diviziile inferioare. Totusi, ea va ramane o frumoasa amintire, ce va dainui de-a lungul timpului. Faptul ca "Ripi" a fost una dintre cele mai iubite din fotbalul romanesc, si ca nu a fost uitata, o demonstreaza comunitatea romana din New York care a pus bazele unei echipe ce poarta numele faimosului team banatean si care activeaza intr-un campionat de fotbal pentru amatori.
Unirea Tricolor Bucuresti este una dintre cele mai vechi formatii din tara noastra. Istoria acestei echipe incepe in septembrie 1914 cand, din initiativa unor elevi de liceu, a luat fiinta clubul Teiul, ulterior redenumit Tricolor. Sediul se gasea in cartierul bucurestean Obor.
In 1915 si 1916 Tricolor cucereste Cupa Harvester, devenind campioana dar la categoria a II-a. Dupa primul razboi mondial apar si primele performante notabile: calificarea in semifinalele turneului final al campionatului national de fotbal (editia 1921-1922), de unde este eliminata cu scorul de 0-3 (neprezentare din lipsa de fonduri) de Victoria Cluj, precum si victoria cu 2-1 in fata iugoslavilor de la Beogradski. In anul 1924 este adus ca antrenor inginerul V. Economu, care a avut ulterior o cariera de exceptie la conducerea nationalei Romaniei.
Tot in anul 1924 ia fiinta, prin fuzionarea echipelor Orizontul si Zburatorii, clubul Unirea, care isi avea sediul tot in cartierul Obor. In anul 1926 cluburile vecine Unirea si Tricolor au fuzionat, formand clubul Unirea Tricolor. Lotul nou format cuprindea, printre altii, pe Suteu, Steinbach, Bacinschii, Rogalschi... In primul an de existenta, Unirea Tricolor va ajunge pana in semifinalele campionatului national, fiind intrecuta cu severul scor de 1-4 de catre C.S. Coltea Brasov. In continuare echipa va fi o prezenta certa pe scena diviziei A, cu exceptia sezonului 1938-1939, cand a activat in divizia B. In editia 1935-1936 a Cupei Romaniei, Unirea Tricolor a ajuns in finala, fiind intrecuta de mult mai experimentata Ripensia, cu scorul de 5-1. Anul competitional 1940-1941 a fost cel mai bogat in performante: cucerirea titlului de campioana si atingerea ultimei faze a Cupei Romaniei in care, intalnind pe Rapid Bucuresti, a fost invinsa cu scorul de 4-3 (1-1 la pauza).
Dupa razboi U.T.B. activeaza un an in divizia B ('46-'47), promovand la finele acestui sezon in "A". Echipa de atunci il avea ca jucator de baza pe Titus Ozon, care a evoluat ulterior la Dinamo Bucuresti. In returul editiei de campionat 1947-1948, editie la capatul careia U.T.B. a retrogradat, s-au produs o serie de transformari in viata clubului. Astfel, acesta trece din ianuarie 1948 sub patronajul Ministerului Afacerilor Interne, schimbandu-si denumirea in Unirea Tricolor M.A.I. La 14 mai 1948 se produce fuzionarea cu Ciocanul, dand nastere clubului Ministerului de Interne, Dinamo, care va fi reprezentat in campionatul sezonului respectiv de doua echipe ce purtau vechile denumiri: Ciocanul si U.T. M.A.I. Aceasta din urma, retrogradand, dispare si este redenumita Dinamo B. In editia urmatoare, ea ocupa locul 1 in divizia B, si dreptul de a promova, dar acest lucru nu este posibil deoarece regulamentul interzice prezenta in acelasi esalon a doua reprezentante ale aceluiasi club, din acelasi oras. Astfel Dinamo B se muta la Brasov, luand denumirea de Dinamo Brasov, avand dreptul sa evolueze si in divizia A. In 1956 Dinamo Brasov se muta la Cluj unde va activa timp de doi ani. In fine, incepand cu 1958-1959, echipa se va stabili la Bacau, pentru a deveni ulterior Sport Club Bacau...
Iata ca am ajuns si la ultima echipa pe care o prezentam in aceasta editie a ziarului nostru. Odata razboiul incheiat a fost reluat campionatul intern de fotbal. Prima campioana postbelica (sezonul 1946-1947) a fost I.T. Arad (ulterior redenumita Flamura Rosie U.T. Arad, respectiv U.T. Arad), echipa infiintata in 1945, apartinand fabricii de textile din orasul de pe Mures. Din lotul campioanei editiei 1946-1947 faceau parte Marki, Pall, Reinhardt, Mercea...
Sezonul 1947-1948 a adus un dublu-succes: in campionat si in cupa (3-2 in finala cu C.F.R. Timisoara). In editia '48-'49 I.T.A. ocupa pozitia a noua, iar dupa un an cucereste un nou titlu, si isi schimba titulatura in Flamura Rosie Uzinele Textile Arad. In finala Cupei Romaniei pierde cu 1-3 in fata "militarilor" de la C.C.A. Bucuresti. Urmatorii doi ani nu aduc performante notabile, insa aradenii se situeaza pe pozitii fruntase in campionat. In 1953 jucatorii antrenati de C. Braun triumfa in cea de-a doua competitie interna, Cupa Romaniei, invingand cu 1-0 pe C.C.A. Bucuresti in ultimul act.
Inca un titlu de campioana a Romaniei va fi adjudecat in editia de campionat 1953-1954, dupa care, in afara de prezenta in finala Cupei Romaniei, editia 1965-1966, pierduta cu 4-0 in fata echipei Steaua Bucuresti, timp de cincisprezece ani "textelistii" nu vor obtine alte performante majore. In cele din urma la capatul sezoanelor 1968-1969 si 1969-1970 aradenii vor obtine al cincilea, respectiv al saselea titlu de campioana, ultimele din istoria clubului. Dupa aceste succese urmeaza o perioada cu bune comportari competitionale, apoi un usor declin accentuat in prima retrogradare, in esalonul secund, din 1979. In 1981 se obtine promovarea dar anul viitor aduce o noua retrogradare.
In zilele noastre U.T.A. este una dintre echipele fruntase ale seriei a doua a diviziei B, si care lupta pentru promovarea in primul esalon valoric. Ocupand pozitia a doua, U.T. Arad a disputat in compania formatiei bucurestene Rocar un meci de baraj, pe teren neutru, in vederea promovarii. Meciul a fost insa pierdut. Se pare ca nici anul 2000 nu va aduce evenimentul la care spera toti iubitorii fotbalului din Arad, datorita faptului ca intreaga echipa aflata sub indrumarea lui Lorenzo Rubinacci, a intrat intr-un proces de reconstructie, specific echipelor care isi schimba antrenorii (Rubinacii a venit la Arad la inceputul sezonului actual, dupa plecarea lui Francisc Tisza).
Chiar in primul sezon desfasurat in sistem divizionar, Ripensia Timisoara cucereste titlul de campioana a tarii (5-3 impotriva ocupantei locului I a seriei a doua, Universitatea Cluj). In sezonul 1933-1934 Ripensia ajunge in finala dar este invinsa de Venus (scor general 8-5 pentru bucuresteni). Timisorenii vor triumfa insa in Cupa Romaniei, competitie aflata atunci la prima editie, dispunand in finala de clujenii de la Universitatea, scor 5-0.
Din anul 1934, divizia A s-a organizat intr-o singura serie. In editia 1934-1935 "Ripi" a cucerit titlul de campioana dar a fost invinsa in finala Cupei Romaniei de C.F.R. Bucuresti (viitorul Rapid) cu scorul de 6-5. In sezonul care a urmat Ripensia a realizat event-ul cupa-campionat (5-1 cu Unirea Tricolor Bucuresti, in finala Cupei), devenind astfel prima echipa romaneasca cce a realizat aceasta performanta. In campionatul 1936-1937 echipa banateana a fost infranta pe ambele fronturi, obtinand locul III in campionat si pierzand cu 1-5 in finala de Cupa contra feroviarilor Bucuresteni de la Rapid.
Ultima performanta notabila a celor de la Ripensia Timisoara a reprezentat-o cucerirea titlului de campioni la finele editiei 1937-1938. Cea din urma aparitie a Ripensiei in divizia A a fost cea din sezonul 1940-1941, ultimul inainte de razboi. Dupa reluarea campionatului, echipa a activat doar in diviziile inferioare. Totusi, ea va ramane o frumoasa amintire, ce va dainui de-a lungul timpului. Faptul ca "Ripi" a fost una dintre cele mai iubite din fotbalul romanesc, si ca nu a fost uitata, o demonstreaza comunitatea romana din New York care a pus bazele unei echipe ce poarta numele faimosului team banatean si care activeaza intr-un campionat de fotbal pentru amatori.
Unirea Tricolor Bucuresti este una dintre cele mai vechi formatii din tara noastra. Istoria acestei echipe incepe in septembrie 1914 cand, din initiativa unor elevi de liceu, a luat fiinta clubul Teiul, ulterior redenumit Tricolor. Sediul se gasea in cartierul bucurestean Obor.
In 1915 si 1916 Tricolor cucereste Cupa Harvester, devenind campioana dar la categoria a II-a. Dupa primul razboi mondial apar si primele performante notabile: calificarea in semifinalele turneului final al campionatului national de fotbal (editia 1921-1922), de unde este eliminata cu scorul de 0-3 (neprezentare din lipsa de fonduri) de Victoria Cluj, precum si victoria cu 2-1 in fata iugoslavilor de la Beogradski. In anul 1924 este adus ca antrenor inginerul V. Economu, care a avut ulterior o cariera de exceptie la conducerea nationalei Romaniei.
Tot in anul 1924 ia fiinta, prin fuzionarea echipelor Orizontul si Zburatorii, clubul Unirea, care isi avea sediul tot in cartierul Obor. In anul 1926 cluburile vecine Unirea si Tricolor au fuzionat, formand clubul Unirea Tricolor. Lotul nou format cuprindea, printre altii, pe Suteu, Steinbach, Bacinschii, Rogalschi... In primul an de existenta, Unirea Tricolor va ajunge pana in semifinalele campionatului national, fiind intrecuta cu severul scor de 1-4 de catre C.S. Coltea Brasov. In continuare echipa va fi o prezenta certa pe scena diviziei A, cu exceptia sezonului 1938-1939, cand a activat in divizia B. In editia 1935-1936 a Cupei Romaniei, Unirea Tricolor a ajuns in finala, fiind intrecuta de mult mai experimentata Ripensia, cu scorul de 5-1. Anul competitional 1940-1941 a fost cel mai bogat in performante: cucerirea titlului de campioana si atingerea ultimei faze a Cupei Romaniei in care, intalnind pe Rapid Bucuresti, a fost invinsa cu scorul de 4-3 (1-1 la pauza).
Dupa razboi U.T.B. activeaza un an in divizia B ('46-'47), promovand la finele acestui sezon in "A". Echipa de atunci il avea ca jucator de baza pe Titus Ozon, care a evoluat ulterior la Dinamo Bucuresti. In returul editiei de campionat 1947-1948, editie la capatul careia U.T.B. a retrogradat, s-au produs o serie de transformari in viata clubului. Astfel, acesta trece din ianuarie 1948 sub patronajul Ministerului Afacerilor Interne, schimbandu-si denumirea in Unirea Tricolor M.A.I. La 14 mai 1948 se produce fuzionarea cu Ciocanul, dand nastere clubului Ministerului de Interne, Dinamo, care va fi reprezentat in campionatul sezonului respectiv de doua echipe ce purtau vechile denumiri: Ciocanul si U.T. M.A.I. Aceasta din urma, retrogradand, dispare si este redenumita Dinamo B. In editia urmatoare, ea ocupa locul 1 in divizia B, si dreptul de a promova, dar acest lucru nu este posibil deoarece regulamentul interzice prezenta in acelasi esalon a doua reprezentante ale aceluiasi club, din acelasi oras. Astfel Dinamo B se muta la Brasov, luand denumirea de Dinamo Brasov, avand dreptul sa evolueze si in divizia A. In 1956 Dinamo Brasov se muta la Cluj unde va activa timp de doi ani. In fine, incepand cu 1958-1959, echipa se va stabili la Bacau, pentru a deveni ulterior Sport Club Bacau...
Iata ca am ajuns si la ultima echipa pe care o prezentam in aceasta editie a ziarului nostru. Odata razboiul incheiat a fost reluat campionatul intern de fotbal. Prima campioana postbelica (sezonul 1946-1947) a fost I.T. Arad (ulterior redenumita Flamura Rosie U.T. Arad, respectiv U.T. Arad), echipa infiintata in 1945, apartinand fabricii de textile din orasul de pe Mures. Din lotul campioanei editiei 1946-1947 faceau parte Marki, Pall, Reinhardt, Mercea...
Sezonul 1947-1948 a adus un dublu-succes: in campionat si in cupa (3-2 in finala cu C.F.R. Timisoara). In editia '48-'49 I.T.A. ocupa pozitia a noua, iar dupa un an cucereste un nou titlu, si isi schimba titulatura in Flamura Rosie Uzinele Textile Arad. In finala Cupei Romaniei pierde cu 1-3 in fata "militarilor" de la C.C.A. Bucuresti. Urmatorii doi ani nu aduc performante notabile, insa aradenii se situeaza pe pozitii fruntase in campionat. In 1953 jucatorii antrenati de C. Braun triumfa in cea de-a doua competitie interna, Cupa Romaniei, invingand cu 1-0 pe C.C.A. Bucuresti in ultimul act.
Inca un titlu de campioana a Romaniei va fi adjudecat in editia de campionat 1953-1954, dupa care, in afara de prezenta in finala Cupei Romaniei, editia 1965-1966, pierduta cu 4-0 in fata echipei Steaua Bucuresti, timp de cincisprezece ani "textelistii" nu vor obtine alte performante majore. In cele din urma la capatul sezoanelor 1968-1969 si 1969-1970 aradenii vor obtine al cincilea, respectiv al saselea titlu de campioana, ultimele din istoria clubului. Dupa aceste succese urmeaza o perioada cu bune comportari competitionale, apoi un usor declin accentuat in prima retrogradare, in esalonul secund, din 1979. In 1981 se obtine promovarea dar anul viitor aduce o noua retrogradare.
In zilele noastre U.T.A. este una dintre echipele fruntase ale seriei a doua a diviziei B, si care lupta pentru promovarea in primul esalon valoric. Ocupand pozitia a doua, U.T. Arad a disputat in compania formatiei bucurestene Rocar un meci de baraj, pe teren neutru, in vederea promovarii. Meciul a fost insa pierdut. Se pare ca nici anul 2000 nu va aduce evenimentul la care spera toti iubitorii fotbalului din Arad, datorita faptului ca intreaga echipa aflata sub indrumarea lui Lorenzo Rubinacci, a intrat intr-un proces de reconstructie, specific echipelor care isi schimba antrenorii (Rubinacii a venit la Arad la inceputul sezonului actual, dupa plecarea lui Francisc Tisza).
© 2024 ro.goobix.com | Contactaţi-ne | Politica de confidenţialitate | Goobix în CA, CN, CS, DA, DE, EL, EN, ES, ET, EU, FI, FR, GA, HI, HR, ID, IS, IT, JA, KO, LT, LV, MT, NL, PL, PT, RU, SL, SO, SQ, SV, SW, TL, TR, UK, VI, ZU