Goobix: Fotbal: România

Am ajuns la penultimul episod al istoriei echipelor romanesti. In ultimele 2 editii ale incursiunii noastre in trecut va vom informa despre patru echipe de seama ale fotbalului romanesc, cu o bogata traditie competitionala si importante reusite, atat pe plan intern cat si pe plan international. Aceste echipe sunt Rapid Bucuresti, Universitatea Craiova, Dinamo Bucuresti si Steaua Bucuresti.

Una dintre cele mai indragite echipe din fotbalul romanesc este fara indoiala Rapid Bucuresti. Istoria acestui club incepe cu mai bine de 76 de ani in urma, in 1923, cand un mic grup de muncitori ai Atelierelor Grivita, pun bazele "Asociatiei culturale si sportive C.F.R.". In cadrul clubului nou-infiintat se gasea o echipa de fotbal care a activat de-a lungul timpului sub diferite denumiri: C.F.R. (1923-36), Rapid (1936-44), C.F.R. (1945-49), Locomotiva (1950-58) si Rapid (din 58). Existenta acestui club de fotbal a fost presarata cu numeroase reusite pe plan competitional, reusite care au adus cinste fotbalului romanesc.
In prima parte a existentei sale echipa "feroviara" a activat in campionatul orasului Bucuresti (1923-1932). Din lot faceau parte: Fetzko, Leoveanu, Wetzer II, Oros, Ujlacki, Kelemen, Wolf, Vintilescu si altii. Odata cu inceperea sezonului 1932-1933 - primul in care campionatul nostru s-a desfasurat in sistem divizionar - C.F.R. Bucuresti activeaza in primul esalon valoric al fotbalului romanesc. De mentionat este faptul ca anul competitional 1932-1933 este cel dintai in care "ceferistii" bucuresteni au disputat meciuri pe terenul Giulesti, devenit totodata baza de antrenament. Desi debutanti in divizia A, giulestenii au avut bune comportari competitionale: locul II in seria 1 (1932-33), locul IV in seria 1 (33-34). Evolutiile mai slabe din sezonul urmator (locul X in divizia A organizata intr-o singura serie) sunt compensate de aducerea in Giulesti a primului trofeu din istorie: Cupa Romaniei, obtinuta dupa ce "feroviarii" au invins cu un neverosimil 6-5 pe mult mai experimentata Ripensia Timisoara. Sezonul 1935-36 nu aduce decat o modesta clasare pe locul VII. Urmatorii cinci ani competitionali sunt insa mult mai productivi, de fapt cei mai productivi din perioada divizionara interbelica a Rapidului.
In campionat echipa se claseaza pe locuri fruntase: II (1936-37), I in prima serie (1937-38), cand se califica astfel in finala campionatului national, unde este infranta in doua partide, cu scorurile identice de 0-2, de castigatoarea seriei secunde, Ripensia Timisoara), VI (1938-39), II (1939-40 si 1940-41). Performantelor din campionat li se adauga castigarea a sase cupe ale Romaniei:

Sezonul	Scorul	Echipa adversa
1936-37	5-1	Ripensia Timisoara
1937-38	3-2	C.A.M. Timisoara (divizia B)
1938-39	2-0	Sportul Studentesc
1939-40	2-1	Venus Bucuresti
1940-41	4-3	Unirea Tricolor Bucuresti
1941-42	7-1	Universitatea Cluj-Sibiu

In perioada 1942-1946, timp in care majoritatea competitiilor nationale au fost intrerupte datorita celei de-a doua conflagratie mondiale, Rapid a participat in cadrul campionatului national in formula restransa (6 echipe bucurestene si 6 echipe din provincie).
Dupa razboi, "giulestenii" si-au reluat locul in prima divizie, avand evolutii meritorii ce au culminat cu pozitionarea pe locul II la finele sezoanelor 1948-49 si 1950 (disputat in sistem primavara - toamna). Urmeaza o perioada fluctuanta 1952-55, in care Locomotiva Bucuresti alterneaza evolutiile din cel de-al doilea esalon valoric (1952, 1955) cu cele din prima divizie. Reputatul antrenor Francisc Ronnay readuce echipa pe prima scena unde va evolua, fara intrerupere, nu mai putin de 19 sezoane. Rapidul va face parte in aceasta perioada din plutonul fruntas al fotbalului nostru. Apogeul l-a reprezentat sezonul 1966-1967 cand a fost cucerit primul titlu de campioana. Antrenorii de atunci ai echipei erau Valentin Stanescu si Victor Stanculescu, iar dintre jucatori s-au remarcat Jamaischi, Dumitriu II, Kraus si Rica Raducanu. Dupa perioada '67-'70, in care teamul giulestean a ocupat pozitii bune si foarte bune, a urmat declinul. Sezonul 1971-72 a adus, totusi, in vitrina clubului inca o cupa a Romaniei (2-0 impotriva Jiului Petrosani, in finala). Declinul despre care aminteam ceva mai devreme a dus la o noua retrogradare in divizia B la finele sezonului 1973-74. Revenirea pe prima scena a venit un an mai tarziu, cand a fost castigata inca o finala a Cupei, 2-1 impotriva Universitatii Craiovei. Dupa doi ani, in "A", urmeaza alti sase in divizia "B", pentru ca la finalul editiei 1982-83 Vali Stanescu si Viorel Kraus, antrenori, sa readuca Rapidul in primul esalon.
Perioada 1984-1997 nu a fost marcata de evenimente importante in viata clubului din Calea Giulesti nr. 18, cu exceptia acelei finale a Cupei Romaniei din sezonul 1994-1995, pierduta in fata Petrolului Ploiesti (4-3 dupa penalty-uri), in timpul regulamentar scorul fiind 1-1.
Odata cu venirea lui Mircea Lucescu in 1997 pe banca feroviarilor, acestia au inceput sa se impuna in fotbalul din Romania, de dupa evenimentele din 1989. Sezonul 1997-98 a fost unul dintre cele mai disputate, atat Rapid, cat si Steaua - principala contracandidata a giulestenilor - dorind sa-si adjudece titlul de campioana. In aceasta infruntare castig de cauza au avut "militarii", giulestenii fiind nevoiti sa se multumeasca cu o noua Cupa a Romaniei (1-0 contra Universitatii Craiova). Supercupa jucata in vara anului 1998, disputata bineinteles intre Steaua si Rapid, a fost castigata de Steaua cu scorul de 4-1.
Anul competitional 1998-99 a adus, dupa o asteptare de 32 de ani, un nou titlu de campioana. Acest trofeu a fost adjudecat de rapidisti, in dauna rivalilor din soseaua Stefan cel Mare, Dinamo Bucuresti. Trofeul "Cupa Romaniei" nu a mai fost obtinut de Rapid Bucuresti desi aceasta a jucat finala, ci de Steaua Bucuresti. Editia din acel an a Supercupei Romaniei a fost castigata de Rapid care a intrecut formatia din Ghencea cu scorul de 5-0. Dupa rasunatorul succes obtinut, multi jucatori valorosi precum Nanu, Marinescu, Pancu, Sumudica, Ganea sau Barbu au parasit gruparea condusa de Mircea Lucescu pentru a evolua peste hotare, in campionate mult mai bine cotate, precum cel al Spaniei, cel al Germaniei sau al Portugaliei. Golul lasat de aceste plecari nu a fost indeajuns acoperit, astfel incat reeditarea succesului din sezonul anterior pare imposibil de realizat, principala contracandidata a "alb-visiniilor", Dinamo, avand la finalul turului din acest sezon un avans de 11 puncte.
Se stie insa ca speranta moare ultima, astfel ca nu ar fi o surpriza sa-i vedem pe "giulesteni" luptandu-se pentru un nou titlu, mai ales ca lotul pe care Mircea Lucescu il are la dispozitie este unul valoros.
Referindu-ne la activitatea internationala a Rapidului, putem spune ca aceasta echipa a adunat numeroase participari in Cupa Campionilor Europeni, Cupa Cupelor, Cupa U.E.F.A. si Cupa Europei Centrale (in perioada interbelica), fara rezultate remarcabile, poate doar acel meci nul disputat in compania Juventusului Torino, in 1967, in cadrul Cupei Campionilor.